Însemnătatea postului pentru om
Articol din categoria: Postul Crăciunului Vineri Noi 27,2009
Sfântul Ignatie Briancianinov – Predică în Duminica Sfântului Grigorie Palama
Luaţi aminte la voi înşivă, să nu se îngreuieze inimile voastre cu saţiul mâncării şi cu beţia (Luca 21, 34).
Iubiţi fraţi! Este un lucru mântuitor de suflet pentru noi ca în zilele sfintelor Păresimi nu doar să ne împovărăm trupurile cu postul, ci să şi stăm de vorbă despre post; este un lucru mântuitor de suflet pentru noi ca în zilele sfintelor Păresimi să ne îndreptăm toată luarea-aminte cuvenită asupra preîntâmpinării pe care ne-a făcut-o însuşi Mântuitorul cu privire la saturare şi îmbuibare: Luaţi aminte la voi înşivă, a zis El, să nu se îngreuieze inimile voastre cu saţiul mâncării şi cu beţia. Citeste mai departe
Îmbinarea postului cu milostenia şi rugăciunea
Articol din categoria: Postul Crăciunului Vineri Noi 27,2009
Sfântul Ignatie Briancianinov – Predică în Duminica Sfintei Maria Egipteanca
Bună este rugăciunea, le spunea Arhanghelul Rafail lui Tobie şi lui Tobit, cu post şi cu milostenie şi cu dreptate (Tob. 12, 3).
Mare bine este un asemenea post! El este bun pentru păcătoşi, fiind singura uşă prin care se iese din starea trupească, prin care se intră în mântuitoarea pajişte a pocăinţei şi se ajunge la petrecerea necurmată în această mântuitoare pajişte. Mare bine este el, şi nu doar pentru păcătoşi: el e un mare bine şi pentru drepţi, o mare armă în mâinile lor. În toată vremea pribegiei lor pământeşti ei nu o părăsesc – prin el se păzesc în curăţie şi sfinţenie. Ei îşi întemeiază postul pe milostenie; ei îşi pun postul pe temelia rugăciunii; prin rugăciunea credinţei (Iac. 5, 15) primesc tot ce cer (Marcu 11, 24). Citeste mai departe
Despre pocăinţă şi iertarea păcatelor
Articol din categoria: Postul Crăciunului Marţi Noi 17,2009Sfântul Nicolae Velimirovici despre pocăinţă şi iertarea păcatelor
Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim (Luca 24: 47).
Aceasta este ultima învăţătură pe care Mântuitorul a dat-o apostolilor Săi. În aceste cuvinte se cuprinde, precum în miezul unei nuci, toată Evanghelia împăcării dintre Dumnezeu şi oameni. Căci ce vrea Dumnezeu de la oameni şi ce le dăruieşte El lor? El caută pocăinţa lor, şi le dăruieşte iertarea păcatelor. El cere puţin şi dăruieşte totul. Să se pocăiască oamenii de toate păcatele şi fărădelegile lor, şi să înceteze a le mai face, şi vor primi totul de la Dumnezeu – nu doar ceea ce doreşte cel mai mult inima lor, dar încă şi pe deasupra şi mult mai mult. Cu adevărat, totul este făgăduit drepţilor. Drepţii vor moşteni împărăţia Cerurilor, ei vor fi fiii lui Dumnezeu, ei vor fi copiii luminii, copiii nemuririi, împreună-vieţuitori cu îngerii, fraţii lui Hristos. Drepţii, viaţă vor avea din belşug, belşug de pace, de înţelepciune, de putere şi de bucurie. Drepţii vor avea totul, pentru că aşa li s-a făgăduit de către Dumnezeu. Să se pocăiască doar oamenii şi vor primi totul. Să se curăţească cerşetorul, să se îmbăieze şi să se îmbrace întru curăţie înaintea uşilor împărăţiei, şi imediat va fi primit înăuntru, iar Regele îl va întâmpina şi îl va îmbrăţişa şi îi va dărui totul, îl va lua să vieţuiască cu el, va mânca la masa lui, şi va avea totul, totul, totul ! Citeste mai departe
Despre milostenia cea lăuntrică
Articol din categoria: Postul Crăciunului Marţi Noi 17,2009Sfântul Nicolae Velimirovici despre milostenia cea lăuntrică
Daţi mai întâi milostenie cele ce sunt înlăuntrul vostru şi, iată, toate vă vor fi curate (Luca 11:41).
Curăţenia cea din afară îi șade bine omului. Dar aceasta este o curăţenie mai mică. Curăţenia lăuntrică este incomparabil mai importantă decât cea trupească. Aceasta este cea mai mare curăţenie. Un blid este mult mai folositor când este curat şi strălucitor în interior, chiar dacă exteriorul este plin cu funingine. Dar cînd el e strălucitor pe dinafară, dar plin de murdărie în interior cine va îndrăzni să mănânce sau să bea oare de acolo? În lume se află nenumărate exemple de curăţenii şi de învăţători care sunt mai mult ai trupului decât ai sufletului. Citeste mai departe