Sfânta Muceniţă Filofteia de la Curtea de Argeş
Articol din categoria: Tradiţii şi obiceiuri Miercuri 22 Oct 2008Alte denumiri: Sf. Filofteia; Poitra Sf. Nicolae; Ciuda Sf. Neculai
Sfântul Nicolae bucurându-se de un statul deosebit în panteonul popular, era firesc ca sărbătoarea lui să fie una complexă, a cărei sacralitate se prelungeşte pe mai multe zile (a se vedea şi Sâmnichioara) care reprezintă reflexe întârziate ale zilei de 6 decembrie). Ciuda sau Poitra Sfântului Nicolae este astfel cea de-a treia zi a prăznuirii sfântului. Sf. Filofteia este protectoare a fetelor şi femeilor. Sunt foarte interesante conexiunile ce se fac între diferiţii sfinţi din calendar, apropiaţi sau nu. Sfânta Filofteia, de exemplul, este considerată o soră „îndepărtată“ a sfântului Ilie, a cărei respectare garantează ploile faste în anotimpul cald. Aflându-ne în plină iarnă, e firesc să întâlnim acum şi ecouri ale unor sărbători ale lupilor.
Tradiţii:
Ciuda lui Sf. Neculai se serbează a doua zi de Sf. Neculai. Nu se lucrează de nimeni, ci numai se bea. Sf. Filofteia e mijlocitoarea către Dumnezeu pentru ploaie; vindecă boli. Sora lui Sf. Ilie e Sf. Filofteia, care umblă cu ploile pe timp de secetă. Sf. Filofteia a fost o fată de sărman. S-a făcut sfântă pentru faptele sale cele bune şi caritabile. Ea era trimisă de tatăl său cu vitele la păşune. În cale întâlni un cerşetor, care-i ceru milă. Fetiţa-i dete de pe ea hăinuţa şi o bucată de pâine. Altă dată mamă-sa o trimise cu mâncare la tată-său, ce ara cu plugul în ţarină, să-i ducă merinde pentru prânz. Pe drum ea a împărţit mâncarea săracilor şi a dus tatălui său puţină. Acesta, de necaz că nu i-a adus mâncare îndestulătoare, a azvârlit cu o bardă după fată, a ajuns-o într-un picior şi a tăiat-o. Fata de atunci a murit, iar corpul său s-a făcut moaşte, devenind sfânt pentru faptele cele bune din viaţă. Este conservat la biserica de la Curtea de Argeş.
Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor:
Sf. Filofteia se ţine mai ales de fete, ca să le ajute sfânta de a ajunge şi a trăi bine în căsătorie. Se ţine pentru lehuzie. Se ţine ca să dea rod mult la roade.
(Olteanu, Antoaneta – CALENDARELE POPORULUI ROMÂN)